marți, 29 decembrie 2009

EA!



Vesnicul Kent4 si dusul de dimineata, sapunul Dove si fondul de ten la la Max factor..totul se repeta,zi de zi,ora de ora,minut de minut,cu fiecare secunda,cu fiecare moment scurt de fericire din viata ta... Dar oare asa e si cu dragostea???Dispare la fel de repede ca baloanele de sapun??Candva erai entuziasmata,si chiar te bucurai de fiecare clipa petrecuta cu el..acum??Te'ai plictisit??Nu mai e aceeasi atractie??Nu va mai intelegeti??Nu mai saruta la fel de bine??Ce s'a intamplat cu voi,cu iubirea voastra??Erati cuplul perfect...asa repede a disparut magia??
Imi imaginez deja fata ta gingasa schitand un zambet sarcastic.Stiu ca ai vrea sa imi raspunzi,dar in acelas timp imi dau seama ca nu te obosesti sa o faci.. iti place sa ma vezi cum ma chinui cautand raspunsuri in intrebari si invers.Stiu ca iti place iarna,dar oare chiar tine locul unui partener real??Razi.Imi place cand gropitele alea doua iti inveselesc fata...semeni cu EA din generala.Atunci nu stiai nimic despre balaurii astia..doar te distrai,fara sa pui suflet.Era mai frumos.Si mai simplu.Dar amandoua stim ca nu poate sa fie totul simplu...Nu pentru noi.Esti asa frumoasa cand te enervezi,si complici totul..;))..Te'ai gandit vreodata ca drumul drept e cel mai scurt??De ce preferi curbele??Ai dreptate,cateodata e greu sa infrunti totul,chiar si pentru tine..chiar si pentru noi...Si te vad cum te enervezi.Scuze daca am gresit cu ceva,dar asta gandesc.Da,da,tu ai dreptate,normal[stiu ca adori sa spun asta] Ai atatea defecte,si totusi atatea calitati.Nu stiu cum poti fi asa.Dar stai..revenind la el..de ce nu accepti ca singuril motiv pentru care eviti subiectul este pentru ca sti ca iti pasa.Ce daca nu a durat??A fost frumos,l'ai facut fericit..Si daca s;a terminat,a fost si din vina ta...
Aseara,mi'ai spus "Schimba'te,ca il pierzi!" Mereu sti ce sa imi zici,si ma incurajezi.Ma certi mai rau ca mama,dar nu imi pare rau...
Hm..Kentu' ala ce mai face???Ai o bricheta?

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Iubire?!!!!



Si inchid ochii..da..simt ceea ce se numeste "iubire".. e absurd.. pana acum nici macar nu credeam ca exista,nu am intalnit'o,nu am remarcat vreun cuplu fericit,vreun sarut sincer.Fara interese,fara retineri,fara ganduri apasatoare si griji.


Doar ei doi,orasul asta inecat de praf,si un ticait de ceas acolo,departe...


Ea??Perla alba.Pura,sensibila,naiva,vesela,gingasa,modesta,simpla..


El...Colectionar de vise,culegator de sperante,iubitor de arta,fan al linistii,vanator de frumos...


Se intalnesc acolo unde drumurile se bufurca,unde destinele oamenilor de rand se despart,unde albul este delimitat de negru pritr'un spatiu extrem de mare si in acelas timp imposibil de sesizat.Acolo unde toate paralele universului se unesc,in acel loc,in acel punct,in acelas timp..Cand privirile se intalnesc,cand se ating,cand zambetele lor capata un aer strengaresc si inimile bat cu putere.Cand pulsul scade treptata si creste instantaneu,cand cand in fata ta omida devine fluture,cand fulgii de zapada se transforma in ploaie de vara,cand 2 suflete se adapostsc in aclas corp.Cand timpul sta in loc doar pentru EI!!!!

joi, 12 noiembrie 2009

ROSU...


-Te iubesc!Sti asta?
-Nu stiu..
-Acum sti!Ai idee cat de mult??
-Nu..vreau sa imi imaginez..ajuta'ma
-Ia'ma de mana!Strange'ma in brate!Saruta'ma!Umple'mi inima cu praf de stele!Dezamageste'ma!Fa'ma sa plang...Ca sa am ce sa iert!Ca sa ma bucur de tine si maine,cum m'as bucura in ultima zi..
-Dar..nu vreau sa versi lacrimi din cauza mea..ma simt aiurea.
-Nu fi prostanac!Nu din cauza ta plang,ci pentru tine.Cum un nor isi scutura resentimentele pe pamant,fara tiine inima mea ar fi singura,pustie..si daca nu as plange de bucurie ca te am,aceasta nu ar mai putea sa'mi faca iubirea sa creasca cu fiecare clipa petrecuta langa tine..
-De ce iti place sa suferi??
-Nu imi place...dar ma maturizeaza si ma aduce cu picioarele pe pamant
-Mi'ar placea sa vad si eu lucrurile asa...ca tine..
-Da...ar fi dragut..dar plictisitor.. am fi amandoi la fel...si nu vreau asta.. mie imi place de tine cum esti tu..Sti ce imi place cel mai mult?-Ce??-Esti asa de simpatic cand vrei sa ajuti si strici tot!Cand vrei sa faci cafea si o dai pe jos,..mai sti cand ai vrut sa iti calci tricoul ala rosu??si l'ai ars??
-Da.. uf.. ce neindemanatic sunt..
-Nu..esti amuzant..Ha..ROSU...ce inseamna pentru tine rosu???-ROSU??hm...cred ca...TOTUL...
-Da??De ce??
-Exprima perfect ce simt pentru tine...pasiune,romantism,dragoste,agitatie,tango,Argentina...
-Ah...
-Sti ca te iubesc??-Mai zi odata...
-Sti ca te iubesc??-Inca odata..
-Te iubesc!!!!!!!!!!!!!!!!!
-Stiu..dar suna bine cand zici tu asta..
O ia in brate,se intind pe covorul persan si isi destainuie reciproc dragostea.Iar in fiecare sarut se ciocnesc amintirile lor formand un intreg..o dragoste pura,tannara, bijuterie nestemata...Desi ei nu realizeaza timpul se scurge ca fumul de tigara...acea tigara uita in scrumiera de ceva vreme.. Cui ii mai pasa?Pentru cateva ore nu a mai contat nimic...
Si asa vine seara...si ei sunt tot pe covorul gros din mijlocul camerei,pictati frumos,imbratisandu'se,intr'o noanta de ROSU..

marți, 3 noiembrie 2009

...

Hei,nu am mai scris de mult.Deci...Astazi mi-am propus sa demonstrez lumii ca starurile isi folosesc prea putin minte[sau de loc]. Altfel zis, BA ESTETI PROSTI! Luam un exemplu concret. Melodia lui Rihanna, “Unfaithful”, am ascultat'o de curand ,la prima vedere e okay,chiar draguta. Dar hai sa privim in profunzime. Luand vers cu vers, descopar ca de fapt are mai putin sens decat mi'as fi imaginat eu initial. Hai sa va arat si voua:

“Story of my lfe, searching for the right
But it keeps avoiding me-
Sorrow in my soul
Cause it seems that wrong
Really loves my company”

Buuun. Fata asta de nici 25 de ani isi relateaza povestea vietii. Pana acum nici o diferenta intre ea si babele din parc ce isi jelesc sotii. Trecand cu vederea diferenta de varsta de 40 de ani. Cauta disperata binele, care o evita. Deja mi'o imaginez dand cu capul de un panou pe care scrie mare “EU SUNT BINELE”, ea trecand indiferenta mai departe.

———————————–

He’s more than a man
And this is more than love
The reason that the sky is blue
The clouds are rolling in
Because I’m gone again
And to him I just can’t be true

Dragostea e motivul pentru care cerul e albastru. Isn’t that cute? Si o explicatie stiintifica pe cand? A, scuzati, mi se sufla in casca: era o metafora. Scrieti pe ea ca e metafora, ca lumea inculta ca mine nu se prinde asa repede, melodia inainteaza si misterul ramane neelucidat. Ar fi pacat sa ratam deliciile piesei, nu'i asa? Trecem mai departe.

——————————–

“And I know that he knows I’m unfaithful
And it kills him inside
To know that I am happy with some other guy
I can see him dying”

Hehe.Baietii ar zice " Strofa asta spune pe scurt vorbele fetelor din lumea intreaga. Ba. Sunteti prosti. Fraeri." Dar acum pe bune: voi mai stati cu o persoana cand stiti ca va inseala?

——————————–

“I don’t wanna do this anymore
I don’t wanna be the reason why
Everytime I walk out the door
I see him die a little more inside
I don’t wanna hurt him anymore
I don’t wanna take away his life
I don’t wanna be…
A murderer”

Toate ca toate, dar pana aici. Mai Rihanna, mai. *pauza de pufnit in ras*. Tu citesti versurile inainte sa incepi sa inregistrezi in studio? Deci, sa recapitulam:

  • Tu il iubesti atat de tare incat colorati impreuna cerul. Frumos.
  • El e super'barbatul ( “he’s more than a man”)
  • Dragostea voastra te orbeste si raul te atrage.
  • Tu il inseli. (?!)

…. cu barbatul fantastic 2 (o dau in nume de manelar) care iti suceste mintile! Cu el viata intreaga se coloreaza de asta data in ROZ! Dar amintirea megadragostei (“this is more than love”) iti strica viitorul.! Nu mai distingi binele de rau! Viata nu mai are sens, solutii nu exista!

Versurile astea nu au o poveste logica in spate cum ar fi vrut.Solutia exista. Da, mama, exista. Pe cand te jelesti tu ca devii o ucigasa (iar era sa ratez metafora), ca il omori cu zile si il chinui, ai putea face cu adevarat singurul lucru bun in situatia asta. Despartirea ar fi cuvantul cheie.

————————————–

Trecem peste urmatoarele strofe, pentru ca ma plictisesc nu prezinta nici un interes. Si ajungem la….

“Our love, his trust
I might as well take a gun and put it to his head
Get it over with
I don’t wanna do this
Anymore
Uh
Anymore (anymore)

FINALUL EXTRAORDINAR!!! A GASIT RIHANNA SOLUTIA!!!!! Daca nu'i cu ea, sa nu fie cu nimeni altcineva! MOARTEA e solutia! Bravo, fata. Rationament de nota 10!

Acum sincer, sunt eu cea absurda cand vine vorba de Rihanna?!

miercuri, 23 septembrie 2009

Xerox


Frate,da,ma enerveaza prostia.Da rau.Si pe langa faptu ca esti prost,te mai si lauzi.Stai drq in banca ta si veziti de ale tale.Da nah.. stiti vorba aia "prostu pana nu-i fudul nu e prost destul".A. da stai..pe deasupra mai sunt si xerox`uri.In mod normal acum as spune "Incercati frate sa aveti ideeile voastre" da pt genu asta e persoane e cam greu.Abia daca reusesc sa aprinda becu.Si nu,nu mai baga degetele acolo.Aia e priza!!!
Asta e lumea in care traim.Sfat pt persoanele in cauza?:Salvati planeta!Sinucideti-va!

marți, 22 septembrie 2009

Iubita de Cosmar

Am ridicat privirea din pamant cand am simtit-o... si era rea...si acida..si dura.Tradarea.Nimic mai sigur,sau mai dur.Era acolo.Apasatoare,ce-i drept.Nimic mai corect sau mai umilitor,nimic mai socant,nimic mai calm. Asta e..am o calitate suprema.Calmitatea.Aparent,te privesc pe sub gene,cum iti desfaci bratele,cum ma atragi langa tine,iti desprinzi buzele si formam un sarut injectat cu venin,ce imi face mintea sa vrea imposibilul.Nu pot sa cred ce nu pot sa am.Plapuma mea e scurta.Nu imi permit sa cer nimic.Ma scufund singura,intr-un univers construit de mine.Imi creeaz lumea mea,unde totul e asa cum vreau eu.Si in lumea aia,asta vrei si tu.Nu vreau sa cred ca sunt perfecta doar cand ai nevoie.Refuz sa cred ca nu ma vezi frumoasa,dar apoi.. imi dau seama ca eu te-am cautat si tu nu ai zic nimic.Nu m-ai chemat,nu ai stat cu mine,dar nici nu m-ai refuzat.Ce vrei de fapt?Stiu ca nu iti pasa de mine,ca nu ma vrei,ca nu ma chemi si ma accepti ca pe un corp..din pacate stiu asta.Si doare.Tu nu ma vezi pe mine.Vezi o papusa..vezi ceva de care te saturi repede... dar nimeni nu iti ia dreptul de a te juca cu ea..pentru ca amandoi stim ca iti apartine. Ar fi frumos macar odata sa ma suni.. fara sa astepti nimic in schimb...fara sa oferi numai din dorinta de a primi.Doar un semn..ar fi mai mult decat suficient ca sa-mi alimentez sperantele.Poate ca nu vrei asta.Nici macar tu nu mai sti ce sa astepti. Nu-ti mai pasa!Javra!

luni, 21 septembrie 2009

E septembrie,din nou...

Anotimpul se schimba . Copacii se dezbraca de frunzele multicolore si tes pamantului un covor autentic . Strazile raman pustii . Cerul se intristeaza . Toate sunt trecatoare . Oamenii vin si pleaca . Rar mai intalnesti o persoana care sa ramana alaturi de tine .Rar un lucru frumos dureaza mai mult de o fractiune de secunda . Chiar si pe cei care ii credeai cei mai buni prieteni . Chiar si cele mai intense trairi .
Atmosfera se schimba . Transformare . Asta e cuvantul . Cand din verde totul devine rosu si apoi gri . Cat as vrea sa imi pot schimba si eu culorile sufletului . Sa pot sa fiu ceea ce eram odata. Ploile de amintiri mi-au inundat mintea si inima . Trecutul ma cheama , ma vrea inapoi . Sa simt iarasi acele sentimente inocente, pure si adevarate ale copilariei , ale fetitei mereu cu zambetul pe buze si optimista . Iti amintesti ?
Incepe un nou episod din serialul asta numit viata .De-ar fi fost totul doar un scenariu ....Ar fi fost prea simplu, nu? Nu are rost sa visez aiurea . Nu are rost sa fac astfel de supozitii cand totul doar se intampla iar eu , noi , trebuie sa traim . Daca viata a fost cruda cu el si i-a luat tatal de mic si acum e singurul sprijin al familei ce ar fi trebuit sa faca ? Sa stea inchis in casa ? Sa astepte o minune ? NU!
El si-a continuat viata . Are 3 surori minunate si o mama extraordinara , pentru ele zambeste si e atat de optimist in fiecare zi . Cata putere adunata in sufletul unui copil . Asta e ramasita care ma ajuta sa continui .
Imi promit sa fiu puternica . Cineva acolo sus cred ca o sa ma ajute .Lacrima e curatarea sufletului , asa ca plang, plang adanc sa ma lepad de toata murdaria din el . Prin plans sa dau afara toata durerea , sa imi linistesc sufletul , sa imi luminez privirea-mi trista. Plangi cu mine si vezi cum durerea devine mai mica . Dar sa nu uiti, e secret . Nimeni nu stie de acest lucru . Ei sunt oricum prea ocupati cu treburile lor . Doar tu si eu .
Si acum trebuie sa invat sa respir un alt aer, sa respir durere, dezamagire , tristete dar cu zambetul pe buze, cu ganduri frumoase si incredere ca intotdeauna dupa furtuna apare si soarele a carui caldura imi va invada toti porii si eu o sa radiez si te voi molipsi si pe tine .
Viata nu este o povara . Este un dar . Si trebuie sa ne bucuram de el cat mai bine posibil .
Acum, sterge-ti lacrima copila si iesi in lume ! Drumuri lungi te asteapta .
Nu-ti cer ajutorul pentru ca oricum voi primi numai farame.

duminică, 20 septembrie 2009

Viata in creion


Era pe banca.O banca pustie intr-un parc intunecat si straniu.Zambea in bataia vantului care plutea cu nestiinta printre povesti neterminate,anotimpuri trecute si revenite.Ochii ei se loveau brusc de fiecare obstacol real,ce o anaestezia intr-o fractiune de secunda,lumea ei ramanand agatata de un cui batut cu indiferenta pe un perete gol.Isi scotea din geanta o hartie indoita la colturi si un creion cu varful obosit.Desena...Privea catre cer,analizand fiecare umbra lasata in urma varfului tocit.Segmente de catifea parca se desprindeau din hartia ei si urcau,urcau,urcau,incotro?nu stiu.Poate spre un univers imbatranit de intuneric sau spre un viitor de mult uitat.O bucata de plastic colorata,poate prea colorata in comparatie cu griul de afara zbura spre ea.Culorile o sechestrau intre peretii propiilor amintiri.Si ai ei bunici....Dimineti de neuitat,alerga pe coline adormite de mii de ani...si casuta aceea mica ,ce se topea sub razele soarelui ca o inghetata de fistic.In lumea ei insa,singurul prieten era padurea.Mereu misterioasa,indiferenta,dar cu toate astea de incredere.O imbratisa cu adieri de vant si o saruta cu crengile.Acolo se simtea bine.Fericire?Nu visa la asa ceva.Doar liniste.Indraznea sa ceara ceva ce nu exista,pentru ca ceea ce exista apartine tuturor.Stia ca in lumea asta,e cineva care traieste o poveste ce se oglindeste in a ei.Nu mai vroia sa piarda timpul desenand alte peisaje.La fel ca o piesa de puzzle,trebuia sa isi gaseasca perechia,si sa inteleaga,ca nimic nu e mai reusit decat doua jumatati de carte care se continua cu inceputul celeilalte.Atunci a intalnit ceva ce nu exista,si in sfarsit avea ceva ce-i apartine numai ei.Ar fi ramas acolo pentru totdeauna.Dor dorul de casa,si de liniste ar fi uciso lent,in fiecare zi,pana cand ar fi invatat sa moara.
Sa despartit cu greu de sufletul tanar al padurii.Se riduca dupa banca,in timp ce desenul ei,acoperit de frunzele conturate in creion,se ofileste pe foaia de hartie,cu cat se indeparta de tinutul ruginit.

O fata,un baiat,si o poveste


Incepuse scoala..dar nu simtea nimic.Se rupea in bucatele cu fiecare clpa..Din momentul in care cineva..sau ceva..a vrut sa-i desparta.Inca nu accepta ca el a luat decizia asta.Inca isi mai dorea ca acel numar de telefon sa nu fi fost al lui..ca acel Id de mess sa fie unul fantoma.. Ca acel mod de a scrie sa fi fost al unui foarte bun prieten.Nu accepta ideea lui. brusca si categorica de despartire.Nu intelege de ce i se intampla EI asta...Se lupta in zadar cu amintirile.. cu larimile.. si cu durerea.. dar erau razboaie pierdute inca dinainte de a ajunge pe frontul rece si afumat al suferintei.. Se gandea de multe ori sa puna capat.. sa termine cu viata.. sa renunte.. sa doarma linistita pentru totdeauna..intr.un sicriu straniu.. singura.. fara el.. cum urma sa fie de acum inainte.. Un singur lucru o tinea legata de aceasta lume... persoanele pe care urma sa le dezamageasca... si frigul.. de acolo.. de jos.. ura sa.i fie frig.. utlima oara cand fusesera impreuna.. avea mainile reci.. si mereu ii promitea ca o va incalzi... cu toate astea.. de fiecare data lasa bruma sa ii acopere speranteleO durea tot corpul.. O dureau pleoapele cand trebuia sa se trezeasca dimineata..o dureau degetele cand trebuia sa se spele pe dinti..o dureau buzele cand se privea in oglinda si ii simtea atingerea moale..dulce..PERFECTA..Nu mai avea puterea sa promita nimic..nimanui.. nici macar ei....Incerca decat sa para ca ii e bine.. ca nu ii simte absenta.. ca a depasit momentul.. dar..odata ce ajungea acasa..si inchidea usa camerei ei...ramanea blocata in labirintul creeat chiar de ea....Incerca doar sa il simta aproape....chiar daca il vedea in fiecare zi.. ii privea zambetul de copil.in pozele vechi.. din vara... Acum nu mai era acelas.. luceul schimba pe toata lumea.. dar pentru ea nu conta.. isi imagina in fiecare clipa modul adorabil in care ii saruta fruntea.. si o tinea in brate.. Tremura cand pur si simplu din greseala.. gasea acea mica jumatate argintie..printre lucrurile vechi.. care candva ii apartinuse... era un simbol.. al dragostei eterne si neconditionate pe care si.o promisesera reciproc.. intr.o ciudata zi de 5 august....Isi amintea perfect cat de bine ii venea acel tricou albastru.. cum se pregatise acasa...si cat ii placea cand se juca in coditele ei... Dintr.un motiv pe care numai ea il stia...ii era mai greu ca niciodata sa comunice.. sa zambeasca.. sa traiasca.. ii era greu si sa respire... simtea tot timpul ca respira parfumul lui ...si ca fiecare molecula din corpul ei tanjea la gandul de inpacare.. dar in acelas timp.. isi doarea din suflet sa aiba puterea sa refuze.. orice propunere directa sau nu.. din partea lui.Se tortura citind de 100 de ori acele putine SMS.uri in care ii spunea"Te iubesc".. si privind cele 3 poze pe care le avea cu el.Zi de zi...noapte de noapte.. clpa de clipa.. Se intreba daca vreodata va mai trai.. in adevaratul sens al cuvantului..sau daca va indura acei spini in spatele ei.. pana ar fi uciso...Isi dorea din ce in ce mai mult.. sa fie langa el.. ar fi fost prizoniera fiecarei priviri pline de plictiseala.. ura sau repros.. dar ar fi invatat sa moara.. singura.. de dragul lui... urmand ca dimineata.. el sa ii redea viata cu un singur zambet... Treceau saptamani.. luni.. si ea nu isi revenea.. parea a fi OK.. dar ranile nu i se vindecasera nici macar la margini.. si continua sa isi numere respiratiile.. erau din ce in ce mai rare.. si mai dureroase.. ca si cum rasuceai cutitul.. de milioane de ori pe secunda. in carnea vie..Urma sa termine clasa a8a.. dar nu.si amintea nimic din timpul scolii.. nici un repros din partea profesorilor.. nici o lauda.. nici o scuza pt ca intarziase la prima ora.. si cu atat mai putin ceva de colegii ei.. NIMIC...Era ca si cum traise pe parcursul ultimului an intr.un glob de sticla.. care nu.i permitea sa vorbeasca cu nimeni.. A fost surprinsa.. cand.. dupa o absenta de cateva luni bune.. totul se schimbase ..prietenii noi.. materii noi.. profesori noi.. chiar si clasa noua.. Nu putea sa isi explice unde fusese pana atunci.. de ce nu mai retinea nici o schimbare.. de ce pentru prima oara a simti nevoia sa isi indrepte parul.. constanand cu uimire ca ultima oara cand facuse asta parul ei era pana la umar.. iar acum trecea cu mult de acea dimensiune..Pentru prima oara.. s.a aranjat.. arata bine.. de fapt.. arata extraordinar.. ca si cum.. avea pentru cine sa faca asta... ca si cum .. stia ca era cineva care isi doarea sa o vada in sfarsit stralucind.. Ia revenit zambetul inocent si adorabil pe fata.. dansa pe strada.. lasa razele soarelui sa ii mangaie fata.. buzele.. parul.. ochii.. simtea in sfarsit ca trieste.. Astepta nerabdaroare ca prietena ei cea mai buna sa coboare din bloc.. sa o stranga in brate.. sa ii spune ca o iubeste.. si ca nu o va mai parasi niciodata.. cu toate ca nu facuse asta in mod direct ..Usa blocului se deschise.. era nerabdatoare.. ii tremurau mainile.. si zambea continuuu.. dar.. totul s.a terminat brusc.. Niciodata nu se gandise la asta.. poate datorita faptului ca ca nu gandise de loc in ultimele luni... ca fusese imuna orcarei imagini ce ii trecea prin fata ochilor.. Era chiar acolo.. in fata scarii.. cea mai buna prietena.. cu El.. cu El de mana.. impreuna.. cu EL.. Unul langa altul.. cel care o omorase acum aproape un an.. si cea care o tinuse in viata . .cel datorita caruia plangea in fiecare seara.. si cea datorita careia.. isi stergea lacrimile odata terminarea ultimei melodii dupa IPod.. Amandoi erau acolo..statui de ceara inexpresive.. I.a privit de 2 ori.. si a plecat spre casa.. simtea cum .. treptat obrajii i se inecau in lacrimi.. simtea cum rimelul ii acoperea porii si o facea sa para o marioneta pictata pe fata.. gata in orice moment sa iasa in fata publicului sau format din regrete..amagiri si minciuni.. Ajunge acasa.. se incuie in camera ei.. si plange.. plange.. plange pana la ultima lacrima.. si cand credea ca nu mai are rezerve.. un noi val de lacrimi se revarsa peste fata ei.. a rupt pozele cu ei 2.. a aruncat toate amintirile de la ea.. si a cazut in genunchi.. sperand sa fie un vis.. In lupta ei zadarnica cu dezamagirea.. dintr.un saculet mic.. a cazut ceva.. o jumatate de inima.. argintie.. A privit.o absent.. mult timp..a luat rujul preferat.. si a scris pe oglinda.."A fost odata o fata..Se gandea de multe ori sa puna capat.. sa termine cu viata.. sa renunte.. sa doarma linistita pentru totdeauna..intr.un sicriu straniu.. singura.. fara el.. cum urma sa fie de acum inainte.. Un singur lucru o tinea legata de aceasta lume... persoanele pe care urma sa le dezamageasca... si frigul.. de acolo.. de jos.. ura sa.i fie frig.. utlima oara cand fusesera impreuna.. avea mainile reci.. si mereu ii promitea ca o va incalzi... cu toate astea.. de fiecare data lasa bruma sa ii acopere sperantele"..si a inchis ochii..