Perfect!!

E oficial! Am nevoie de o vacanta...sau poate nu vacanta.am nevoie de o zi perfecta, de o Roxana perfecta.

Vreau la mare! Sa stau pe plaja...decat eu si marea,si cerul,si stelele,sa ma uit in sus,si sa ma gandesc la tot. Sa ma eliberez,sa ma detasez,sa imi ascult inima si sa imi urmez gandurile,doar eu..cu mine si cu marea,si cu cerul,si cu stelele.

Sa beau bere decat eu,cu marea,si cu cerul,si cu stelele.Sa fumez o tigara tot eu,sa te vad langa mine certandu-ma ca fumez prea mult.Sa ascult muzica la ipod in timp ce marea,cerul si stelele ma privesc.Sa le zambesc pe sub mustati si sa ma intorc la tine...cu gandul. Deja mi te imaginez in tot felul de situati.Deja simt cum iti ating buzele,marea,cerul si stelele ma invidiaza.Sarutul nostru le-ar uni pe fiecare in parte,deci?

Ce zici?Simti nevoia de o zi perfecta??

Here comes the E.N.D (Eternal Need of Destruction)

Auzi.Visezi.Visam.Astept.Imi ceri o tigara.Iti dau. Imi spui ca iti e dor de mine,iti raspund cu "si mie". Razi,ma alinti,zambesc,zambim.Asteptam din nou.Vrei sa ma atingi,te opresti.EI sunt prin preasma.Speri sa se faca intuneric,dar in continuare e lumina,iti analizez cu privirea abdomenul perfect si incerc sa ma imaginez la tine in brate.Imi trece repede cand observ frumoasa ce o ti de mana.Ii atingi fruntea cu buzele in timp ce in mintea ta s-a scris deja scenariul primului nostru sarut.Simt asta,se citeste in ochii tai.Tajesti de mult la momentul acela,la fel ca mine.Blonda splendida cu parul cret nu te scapa din ochi nici o secunda.E si normal.Prea multe in comun,putine diferente.

Puteam fi impreuna chiar ATUNCI,poate chiar si ACUM,dar nici unul nu isi asuma riscul.Curajosi unul pentru celalat,sau mai bine zis impreuna,LASI cu tot ce ne inconjoara.

Ne-am semnat sentinta,ne-am asumat cosecintele faptelor noastre,motivate sau nu,am indurat impreuna cum fiecare isi ducea crucea alaturi de altcineva.Asta ne e destunul.

Un vers celebru spunea "God sent on Earth 2 angels.Me to love you,and you to love me back".Ma idreb daca Dumnezeu s-a gandit ca Diavolul s-ar putea indragosti vreodata de Zana cea Buna.Daca nu,sunt sigura ca i-ar placea sa ne auda povestea.

gossip?maybe...not!

Ti-e dor?Mi-e dor?Ne e dor!!!!

Nu stim de ce,poate de tot ce a fost,poate de prieteni,poate chiar de propria persoana,pe care am lasat-o in urma,am uciso,am ingropato si pe care vrem sa o uitam.Dar oare vom putea vreodata??

Ai fost copil,da!Si e adevarat,te bucurai.Credeai in printese,regi si magie.Acum ai crescut,crezi in interese proprii,lipsa de scrupule si ierarhie sociala.Nu e doar o diferenta ca de la cer la pamant,e o alta lume.

Iti convine?Asta e ceea ce cautai?Stai acolo impietrit si vezi poate pentru prima oara realitatea.Te-ai lovit de zid si ghici ce: te doare. Vezi in sfarsit ce e aia durere.Si mai vezi ceva...cat de usor poti sa pierzi totul.

Dezamagirea-i nasoala stiiiiu si asta dar...who cares?? Esti printul basmului,binele invinge intotdeauna nu? Nu spune ca ti-ai pierdut farmecele,ca nu mai poti manipula lumea. Te asteapta o lume noua esti gata sa o infrunti??

Unii,altii...

O doamnee.Ati observat si voi ca abia asteptati sa vina vacanta de vara?? Gen "wow ce taree.Fara nebuna aia de geografiee sau profu de mate care pute 24/24 (si rau frate)" si dupaia cand te vezi in vacanta iti vine sa te iei cu mainile de cap.Aceleasi cacaturi in fiecare zi.Si ma refer si la prietenii aia buni cu care vorbesti pana la 5 dimineata la telefon si niciodata nu se epuizeaza subiectele.Ramai si fara ei frate.Din diferite motive pleaca.Care pe unde ajunge pe lumea asta.Si chiar le simti lipsa.Genu ala de tipi cu care razi 5 minute la o gluma buna (sau cand faci misto de cineva) si dupa 3 zile cand iti aduci aminte,razi cu aceeasi pofta.

Si mai e o categorie de prieteni.Aia de care pur si simplu nu poti sa te indepartezi.Cu care ai vorbi non stop.Care daca nu iti raspund la telefon intri in panica si te rogi sa nu fi patit ceva(cu toate ca de cele mai multe ori sunt bine mersi acasa in pat). Care atunci cand ii vezi te faci mica si nu poti sa zici nimic,si desi nu esti o persoana foarte timida,preferi sa taci si sa te uiti (zambind pe sub mustati de ce pot sa faca).

Si ajungi acasa te gandesti la ce s-a intamplat toata ziua si razi bineinteles.Te intreb daca maine va mai fi la fel,desi cunosti raspunsul,same shit.Si el,corbul ratacit prin cizma,ce face?O fi bine??

Adu-ti aminte ce am fost si gandeste-te la ce vom fi.Sa nu uitam ca toate s-au terminat cu inversul cuvuntului cu care au inceput.Nu s-au derulat in linie drapta,nici intrerupta.A fost o curba continua menita sa ne preseze,sa ne ademeneasca intr-un cerc vicios al placerilor.Dar acum pana si sferele au colturi.

Buna!..Pa?!

Ma gandeam la noi aseara dupa ce am iesit de la dus,in timp ce ma acopeream cu prosopul fierbinte.

Picaturile de apa ramase fara adapost imi modelau spatele sub forma fetei tale.Imi e dor de tine!...sau nu?!

Pate intr-o zi NOI va fi un nou EU iar EL va deveni TU.Pana atunci insa continui sa imi alimentez sperantele cu amintiri.Fie ele bune sau rele,fie triste sau dimpotriva.Si primul lucru care imi vine in minte este parcul.Banca noastra,aleea noastra,copacul sub unbra caruia ne-am sarutat pentru prima oara.

Nu plang,nu imi pare rau.Regret doar ca nu am facut nimic dupa ce ai plecat.

Totusi.Nu puteam sa te oblig sa ma iubesti.Am nevoie decat sa stiu ca esti bine.

Buzele mi se misca usor in timp ce,pentru a mia oara,citesc in soapta ultimul tau bilet

"Hei,nu vreau sa te superi.Vroiam doar sa iti spui ca ar fi mai bine sa ne despartim.Ar fi mai bine asa.Nu ma cauta dupa ore ca plec cu baietii"

Si dus ai fost.Cu toate cain fiecare zi esti langa mine,te simt tot mai departe.

Ma pot folosi de toti ca sa uit,dar cel care distruge tot ce construiesc (si asa cu greu) atunci cand nu sunt la ore esti tu.

Scriind aceste randuri am realizat:nu am nevoie de tine,ci de idealul masculin pe care mi-l formasem,si in care credeam datorita tie.Prin tine traiam iluzia existentei baiatului perfect si tot prin tine am distrus-o.

Nu imi pare rau ca ti-am dat sansa sa ma cunosti.Imi pare rau ca nu am fost suficient de bune pentru tine,dar stiu ca pentru altul sunt perfecta...

secunde..

Un moment ciudat va fi atunci cand iti vei da seama ca nu mai esti tu, ca traiesti in trupul tau, dar nu mai simti si nu mai gandesti ceea ce gandeai de mult. Nu stii daca reflexia din oglinda esti cu adevarat tu, sau daca trebuie sa faci o schimbare majora pentru a arata cum te simti in interior. E simplu: te poti simti implinit, o persoana deosebita, demna de toate laudele, sau te poti simti ca dracu' in mijlocul unei multimi care te desconsidera si iti "freaca" palme peste cap... si tot ce poti tu sa spui este "auci" si chiar si asta o spui in gand pentru ca esti total lipsit de increderea in tine. Sunt doua stari pe care toti, fara nicio exceptie, intr-un timp foarte scurt, sau foarte lung, le veti simti pe rand. Si asta pentru ca facem alegeri exceptionale pentru viata noastra, sau dimpotriva, greseli fatale, care ne costa cu dobanda inzecita.Secundele sunt cele mai lungi... mai lungi decat anii, lunile, zilele, orele sau minutele. Nu sunt durabile, nu la asta ma refeream. Dar intr-o secunda ti se implineste un vis, la fel cum intr-o secunda poti sa pierzi persoane dragi. Asa cum in ani intregi nu iubesti, asa intr-o secunda poti sa intri pe usa unui liceu (eu abia astept sa ajung acolo) si sa dai nas in nas cu "cineva".Ma simt de parca mi-am pierdut "harul" de a face pe inocenta. Ma simt de parca... am anumite obligatii... fata de mine. Imi place, dar parca uneori imi doresc doar o cana cu lapte si sa merg pe aleea marginita de stejari, prin ploaia de frunze, spre foisorul in care visam la ce as putea trai... Acum realizez ca desi credeam ca voi ramane mereu o copila, intr-o secunda dorul acestei imaturitati s-a asternut in mine, parca intr-un suflet nou... N-ar fi trebuit sa transform secundele in ore in care am pierdut toate sansele de a ma bucura... de sentimente copilaresti.